În acest sens, Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Economiei, a declarat că instituția pe care reprezintă încearsă și, în mare parte, reușește să ajute această activitate. 

”În primul rând, și noi, la Ministerului Economiei, credem mult în ceea ce înseamnă comerțul online. De ce vă spun asta? Pentru că suntem conștienți de faptul că, place sau nu place, mai devreme sau mai târziu, comerțul online va stăpâni foarte mult din partea comercială a lucrurilor. Știm foarte clar că vor fi probleme grele, știm foarte clar că vor fi mulți care - fățiș sau nu - se vor opune acestui comerț online, dar it is not the future. Uitați-vă cum noi, că vrem sau nu, accesăm acest comerț online, în special cei tineri care, foarte mulți, uită să iasă la cumpărături altfel decât online, ceea ce nu este rău deloc. Deci, va crește și, probabil, va crește sustenabil și sănătos. Din punctul de vedere al Ministerului, noi încercăm și, într-o oarecare măsură, și reușim, să ajutăm această activitate. Suntem unii dintre cei care ne zbatem pentru aceste proiecte ale domnului Sabin Sărmaș, suntem unii dintre cei care îl susținem necondiționat și încercăm să-l împingem, nu pe scări, bineînțeles, să-l împingem înainte să realizeze cât mai mult din ceea ce și-a propus”, a spus domnul Rogojinaru. 

Interesul este cel care primează

Referindu-se la identitatea electronică, secretarul de stat a arătat că, la minister au fost chemați ”operatorii din România, i-am rugat și i-am și convins să se miște foarte repede. Și uitați că se întâmplă acest lucru. Și am mai făcut ceva. Cel mai bun mod de a-i ajuta pe oameni este să le creezi câmpul în care să-și desfășoare activitatea. Și ceea ce facem în ultimele luni, absolut tot ce se întâmplă la ministerul Economiei este cu semnătură digitală. Toate aceste fonduri europene pe care noi le gestionăm și care trebuie să ajungă cât mai repede la oameni, se întâmplă și datorită faptului că persoanele care au nevoie trebuie să aibă semnătură digitală. Iar asta înseamnă că au mai venit alte câteva zeci de mii de entități, adică și persoane fizice și juridice, și-au scos această semnătură digitală de o manieră încât să poată accesa acești bani. Pentru că, în ultimă instanță, interesul este cel care primează. Omul ce zica: parcă aș da, dar parcă nu aș da bani pentru semnătură. Dar dacă știe că această semnătură îi aduce și bani, se duce sigur să și-o facă”, a arătat responsabilul român. 

Trebuie să uităm de plimbările lungi și frumoase

El a detaliat și ce se mai face pe linie de digitalizare. ”Știm foarte bine că digitalizarea este bilaterală. Nu digitalizăm IMM-urile, pentru că degeaba le digitalizăm, dacă la stat nu se întâmplă nimic sau invers: statul este superdigitalizat, dar nu-i folosește nimeni serviciile. Deci, atât statul, cât și IMM-urile trebuie să crească împreună și eu cred că vor crește repede împreună. Și gradul de digitalizare al statului, cu tot ansamblul lui, dar și gradul de digitalizare al IMM-urilor. Pe mine mă interesează foarte mult ca firmele private, IMM-urile, să fie digitalizate și să aibă această ușurință în a se exprima electronic. Ce ne interesează, iarăși, foarte mult, este să ajutăm, și acesta va fi, probabil, unul dintre proiectele viitoare - o să-l discutăm, normal, și cu Agenția Națională de Digitalizare -, de internaționalizare a firmelor românești. O internaționalizare corectă, ca să putem mări exportul României, să putem câștiga mai mulți bani, să putem trăi mai bine, nu se poate face decât digital. Trebuie să uităm plimbările lungi și frumoase. Lucrăm și sperăm să avem până la sfârșitul anului expoziții digitale în cadrul Ministerului, expoziții virtuale prin care să putem prezenta ce face România”, a subliniat Liviu Rogojinaru. 

Citește și Sabin Sărmaș (ADR): Plățile online, o creştere nemaivăzută în România

De prea mult timp  

La rândul său, Sabin Sărmaș, președintele Autorității pentru Digitalizara României, a precizat, de la bun început, că semnătura electronică este unul dintre pilonii esenţiali în procesul de digitalizare a României şi am reuşit să facem o schimbare ce părea greu de acceptat cu ani în urmă, aceea de a obliga toate instituţiile publice din România să primească documente semnate electronic.

"Semnătura electronică şi identitatea electronică sunt doi dintre pilonii esenţiali în procesul de digitalizare a unei ţări, a unui guvern, a oricărei instituţii publice. De fapt, datele sunt pilonul esențial. Am reuşit să facem o schimbare ce părea greu de acceptat cu ani în urmă, aceea de a obliga toate instituţiile publice din România să primească documente semnate electronic. E adevărat, le-am lăsat opţiunea de a decide asupra tipului de semnătură electronică pe care vor să o folosească, fie calificat avansată sau simplă. Mai mult, am venit cu o prevedere (din păcate Ordonanța de Urgență se discută în Parlament, de prea mult timp, dacă mă întrebați pe mine) şi am introdus această valoare a semnăturii electronice avansate ca fiind egală cu o semnătură olograf în anumite condiţii, ceea ce e iarăşi o abordare la care noi ţinem, pentru că în anumite condiţii se poate obţine un nivel de încredere suficient de mare şi pentru semnătură avansată, astfel încât aceasta să poată fi recunoscută inclusiv în instanţă", a subliniat Sărmaş.

Să ne uităm și spre altceva

Şeful ADR a susţinut ideea că este nevoie de o mare flexibilitate în ceea ce priveşte tipurile de semnătură, dar şi de o deschidere şi către alte tipuri de validări, cum ar fi prin tehnologia blockchain.

"Avem trei proiecte legislative care sunt propuse de Parlament şi din păcate nu există un consens politic până la urmă, dar sper ca acest lucru să se schimbe curând de către viitorul Parlament, pentru că impredictibilitatea deranjează cel mai mult mediul de business, măcar să știm în ce direcție ne ducem. Noi avem această poziţie în continuare de a crea o mai mare flexibilitate în acest spaţiu şi de a încerca să utilizăm toate tipurile de semnătură, dacă ele există. În paralel, trebuie să ne uităm şi la alte mijloace care pot să furnizeze servicii de încredere în viitor. Suntem o ţară care avem potenţial să ne uităm şi spre altceva, cum ar fi blockchain. Blockchain-ul ca tehnologie va simplifica foarte mult aceste tipuri de mecanisme şi poate să ofere alte tipuri de validări şi de servicii de încredere în viitor", a punctat oficialul ADR.

Cea mai mare greșeală de strategie 

"În ceea ce priveşte identitatea electronică, consider că a fost cea mai mare greşeală de strategie pe care am făcut-o noi, ca ţară, în privinţa digitalizării: faptul că, înainte de toate, nu am pus acest pilon al identității electronice, online, cel puțin, la punct. Noi nu avem astăzi identitate electronică la nivel naţional unitar. Avem identităţi electronice disparate, în diferite niveluri de încredere. O formă de identitate electronică există în serviciile de internet banking, o alta pe majoritatea platformelor de e-commerce, dar nu este validată, identitate electronică în Spaţiul Virtual Privat sau pe Ghişeul.ro... dar ele nu pot să-şi dea, la momentul autentificării, acces la unele servicii publice care necesită un nivel de încredere ridicat, adică să știm cu certitudine faptul că persoana care accesează un serviciu online este și cea pretinde a fi. Am semnat de o lună şi jumătate un proiect major pentru România, pe fonduri europene, care finanţează o platformă pentru identitate electronică online. Să nu se facă vreo confuzie: nu este vorba despre cartea de identitate pe care o gestionează Ministerul Afacerilor Interne, ci despre o identitate electronică pentru platformele publice online. Astfel încât nimeni să nu mai investească în aceste mecanisme de identificare, astfel încât să avem în grad ridicat de încredere pentru autentificări, să putem oferi orice servicii în spatele acestei autentificări, inclusiv cu semnătură electronică avansată, dacă este cazul. Astfel încât să nu mai treacă cetăţenii în acel proces de înrolare de şapte ori la şapte ghişee dacă vrei să-ți creezi șapte indentități electronice.. Acest lucru trebuie să se întâmple o singură dată şi online, cu telefonul", a subliniat şeful ADR.

Un proiect în etape

Sărmaş a adăugat că, la nivel european, se discută pe tema unei strategii de identitate electronică unică pentru ca fiecare cetăţean să aibă acces facil la servicii.

"O să fie un proiect care va fi ridicat în etape. Noi am avut de-a lungul anilor prostul obicei de a face proiecte mari, mamut, dar pe care le recepţionăm pe toate la final. Or, în industria de software nu se face aşa. Ai livrări intermediare, ai momente în care pui aplicaţii în anumite stadii şi pe urmă vii cu restul elementelor peste ce ai livrat anterior. În ceea ce privește viziunea europeană cu privire la o identitate unică, cred că trebuie să ne gândim şi la un "roaming" al serviciilor în spaţiul european, al identităţii electronice. Se vorbeşte mult despre identitate electronică unică la nivel european. Noi vom încerca să notificăm la Comisie acest mecanism de identitate electronică, astfel încât să fie recunoscut de Comisie şi să poată fi integrat la nivel european cu ceea ce va propune Comisia Europeană. Dacă mă întrebaţi pe mine, ar fi o strategie greşită din partea Comisiei, de a propune o platformă unică la nivel european. Până se vor adapta toate statele, ar dura extrem de mult până vom înrola toţi cetăţenii... Strategia este aceea de a evalua stadiul identităţii unice la nivel european şi de a încerca să le federalizeze cumva într-o identitate electronică unică, aşa cum procedăm şi noi la nivel naţional", a subliniat Sabin Sărmaş.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.