Același act normativ stabilește și descrie categoriile de pensii de care beneficiază militarii, polițiștii și angajații din sistemul de penintenciare.

Pensia de serviciu

Această categorie include pensia pentru limită de vârstă, cea anticipată și cea anticipată parțială. Primul tip se acordă militarilor și polițiștilor la împlinirea vârstei standard de pensionare, au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care minimum 15 ani reprezintă vechime în serviciu. „Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă (...) este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege”, precizează legea menționată mai sus.

Prin urmare, în 2020 se vor putea pensiona la limită de vârstă militarii și polițiștii născuți între octombrie 1962 și iunie 1963.

Pensia de serviciu anticipată se acordă cu cinci ani înainte de împlinirea vârstei, la o vechime efectivă de minimum 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechime în serviciu. În cazul pensiei anticipate parțiale, vechimea trebuie să fie de minim 20 de ani, din care minimum zece ani reprezintă vechime în serviciu. În plus, persoanele care solicită aceste două tipuri de pensie trebuie să se afle în una dintre următoarele situații:

- sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
- sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Citește și Pensiile militarilor. Ce este indicele de corecție. Cum se aplică

Pensia de invaliditate

Se acordă când militarii, polițiștii sau angajații cu statut special din sistemul de penitenciare își pierd total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, în urma unor accidente de muncă sau a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului militar sau al serviciului, a tuberculozei, neoplaziilor, schizofreniei, SIDA ori din cauza accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului.

Pensia de urmaș

Se acordă “copiilor și soțului supraviețuitor dacă, la data decesului, susținătorul era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii militare de stat”. Concret, ea se acordă copiilor până la vârsta de 16 ani sau, dacă își continuă studiile într-o formă de învățământ, până la terminarea acestora, dar să nu treacă de 26 de ani. Totodată, de pensie de urmaș beneficiază și copiii invalizi, indiferent de grad, dacă invaliditatea a apărut în perioadele de mai sus.

Pe de altă parte, la pensie de urmaș are dreptul, la împlinirea vârstei standard de pensionare, și soțul supraviețuitor, cu condiția ca durata căsătoriei cu cel decedat să fi fost de cel puțin 15 ani și să nu aibă venituri dintr-o activitate profesională sau acestea să fie mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut.

Pensie de urmaș se acordă soțului supraviețuitor și în cazul în care durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, în acest caz, cuantumul acesteia fiind diminuat față de cazul anterior. Chiar și soții care nu îndeplinesc condițiile duratei minime a căsătoriei pot beneficia de pensie de urmaș dacă nu au venituri, dar doar pentru o perioadă de șase luni.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.