Realizatorii raportului au intervievat 12.000 de angajaţi din 100 de ţări, 70 de companii şi 16 platforme digitale.

De la aplicaţii de ride-sharing, cum ar fi Uber, şi pieţe online, precum UpWork, care leagă lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi clienţii, până la softul care permite angajatorilor să-i supervizeze pe angajaţi, platformele digitale au transformat natura muncii, potrivit raportului instituţiei cu sediul la Geneva.

Bill Gates: Urmeză o criză a migranților mai gravă decât cea a sirienilor

"În stadiul optim, toate aceste platforme furnizează noi oportunităţi. Sunt oportunităţi pentru angajaţii cu handicap, pentru cei din zone izolate. Există dovezi că cei care nu au fost angajaţi sau au fost marginalizaţi şi-ar putea găsi calea pe piaţa forţei de muncă", a afirmat Guy Ryder, şeful OIM, într-un interviu acordat Reuters.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a accelerat trecerea la economia digitală, a schimbat modul în care munca a fost timp de decenii organizată şi reglementată. În urma pierderii locurilor de muncă, milioane de persoane oferă servicii la cerere - de exemplu taximetrişti, livratori - sau servicii de îngrijire a copiilor. Dar în multe cazuri aceste activităţi sunt prost plătite - jumătate din lucrătorii online câştigă sub doi dolari pe oră - şi nu au acces la tradiţionalele beneficii de care se bucură angajaţii - contracte colective de muncă, asigurări şi protecţia în cazul rănirii în timpul muncii, se arată în raport.

În general, platformele clasifică angajaţii ca fiind contractori independenţi, iar drepturile lor depind de condiţiile stabilite de platformă şi nu de legislaţia muncii. Organizaţia Internaţională a Muncii susţine că există inegalităţi semnificative în rândul platformelor, angajaţii din ţările în curs de dezvoltare câştigând cu 60% mai puţin decât cei din statele dezvoltate.

Peste 70% dintre şoferii de taxi au raportat că numărul mediu zilnic de călătorii şi câştigurile au scăzut după ce platforma şi-a majorat cota de piaţă.

Ryder a cerut ca drepturile angajaţilor deja stabilite în lumea "analogă" - cum ar fi asigurări de sănătate şi şomaj - să fie protejate şi în lumea platformelor, apreciind că dezechilibrele pot fi rezolvate printr-un dialog extins şi cooperarea autorităţilor de reglementare.

Controlul şi proprietatea datelor angajaţilor este un alt motiv de îngrijorare, susţine şeful OIM.

Apariţia unor giganţi reprezintă un risc, deoarece ei au acces la un nivel extins de informaţii create de angajaţi, iar platformele digitale pot folosi aceste informaţi în scopuri proprii, se arată în raport.