Mircea Coșea: Nu este o veste bună. Nu avem motiv de bucurie
14 aug, 14:11, de  Mircea Cosea
Conform declarațiilor oficiale, reiterate chiar cu ocazia recentei rectificări bugetate, la sfârșitul anului 2020 România va înregistra un procent de scădere economică mai mic decât cel al marii majorități a țărilor Uniunii Europene. În ultimul său comunicat, Comisia Națională de Prognoză a reestimat dinamica economiei în 2020. Contracția pe care o estimează este de 3,8% față de 1,8%. Trebuie spus să este o clară înrăutățire a situației economice  dar este cu mult mai puțin față de ceea ce estimau instituțiile internaționale. 
Sigur că există, a declarat profesorul Mircea Coșea
Sigur că există, a declarat profesorul Mircea Coșea
EXCLUSIV


S-ar părea că totuși este o veste bună

Cum putem explica această situație?

Ce măsuri și politici economice au fost luate în România pentru a se reuși o diminuare a efectelor crizei pandemice? Ar fi cu totul remarcabil dacă în România s-ar fi găsit metode pentru atenuarea impactului chiar dacă acesta nu este nicicum posibil de evitat în totalitate, dat fiind amploarea globală a fenomenului.

Dacă explicația ar putea fi dată prin enumerarea unor măsuri de excepție luate la nivel guvernamental al căror efect ar fi clar identificat în obținerea unui procent mai mic de scădere a economei, atunci am avea de a face cu o veste bună care ne-ar da și speranța realizării mai rapide și mai eficiente a relansării economiei in post-pandemie.

Din păcate, nu este așa și nu putem vorbi de o veste bună. Din contră, este o veste proastă căci rezultatul nu se datorează unor măsuri eficiente, inteligente și aplicate cu precizie și rigurozitate ci situației deplorabile a structurii economiei românești la care s-au adăugat și unii factori conjuncturali.

România este mai puțin lovită de efectele crizei pandemice deoarece are o economie subdezvoltată (în parametrii macroeconomici europenei), înapoiată din punctul de vedere al modernizării structurii economiei și cu sistem al relațiilor de piață insuficient dezvoltat și doar parțial funcțional.

Citește și: Mircea Coșea: Drobul de sare și Meșterul Manole

Să explicăm

Criza economică pandemică nu este comparabilă cu cea precedentă de tip subprime (2007) , fiind esențialmente o criză a pieței, înțeleasă ca locul economic de întâlnire și întrepătrundere a factorilor de producție: resurse naturale, muncă, informație, capital. Este o criză a blocajului mecanismului pieței, perturbând dramatic ciclul esențial al actului economic: producție, distribuție, consum.

Nefiind o criză de supraproducție (1929), criza pandemică impune începerea relansării nu numai prin stimularea producției ci și a consumului. Așa se explică de ce cele mai importante țări au infuzionat sume importante în menținerea unei apetențe de consum prin diverse metode de finanțare a populației în șomaj (Franța, Germania, Spania) sau a populației în general (SUA). Impactul acestei crize economice, ca o contractare accentuată a ciclului economic, este rezultatul atât al unui șoc negativ al ofertei (scăderea producției industriale, închiderea instalațiilor, închiderea proiectelor de construcții și infrastructură, perturbări grave ale lanțurilor de aprovizionare ale întreprinderilor etc.), cât și al unui șoc negativ al cererii (reducerea consumului gospodăriilor din cauza măsurilor de izolare și al reducerii nivelului veniturilor salariale, amânarea planurilor de investiții) care a provocat o recesiune economică violentă, cu o încetinire bruscă a ritmului de creștere a producției și a consumului.

Rezultă că impactul crizei este mai important acolo și când ciclul economic este reprezentat de un mecanism al pieței funcționale caracterizat prin echilibrarea raportului dintre cerere și ofertă atât în planul circulației interne cât și globale a mărfurilor și serviciilor. Altfel spus, criza poate apărea atunci când există cadrul în care ea poate acționa, adică existența unui ansamblu integrat al pieței funcționale. Criza nu are aceeași intensitate în cazul în care ansamblul integrat  al pieței nu este pe deplin funcțional și nici pe deplin generalizat.

Aceasta este situația actuală a României. Deși se consideră că în România piața este funcțională pe sistem european, în realitate nu este așa. Să amintim existența unor segmente importante ale circulației mărfurilor și serviciilor care nu se includ în ceea ce ar trebui să fie ansamblul integrat/național al pieței funcționale, reprezentate de segmentul economiei de subzistență care nu este nici marketabil și nici fiscalizat, de monopolul exercitat pe piață de către marile rețele de supermarketuri în dauna micii producții, de piața ilicită a serviciilor de reparații casnice, de piața ilicită a meditațiilor, de taximetria ilegală ș.a

Citește și: Economia UE, în declin în trimestrul II. Mircea Coşea, ALARMĂ pentru România. Consecinţe CATASTROFALE

Pe aceste segmente de piață neguvernate efectiv de către regulile mecanismului pieței funcționale de tip european, efectele ciocnirii dintre șocul negativ al ofertei și șocul negativ al cererii sunt mai slabe și mai ușor de absorbit.

Structura neperformantă și neadaptată dinamicii europene a economiei românești se caracterizează și prin ponderea extrem de mică a industriei HORECA în comparație cu marea majoritate a țărilor UE, unele chiar vecine cu noi. Ponderea mică în PIB face ca și efectele blocării ei de către pandemie să aibă consecințe mai puțin importante la noi decât la alții. Desigur, situația individuală a celor implicați în această industrie este extrem de gravă dar, pe ansamblul economiei efectul este mult mai puțin important decât în alte țări.

Un element conjunctural a contribuit și el la o atenuare a ciocnirii dintre șocurile negative ale cererii și ofertei. Este vorba despre transformarea șocului negativ al cererii într-un șoc pozitiv al cererii explicat prin creșterea importantă a consumului datorată măririi considerabile a numărului de cumpărători reprezentați de cei peste un milion de români din diaspora care au revenit în țară, permanent sau temporar, forțați de situația din străinătate.

Un alt element conjunctural pate fi considerat și efectul măsurii populiste a guvernării PSD de a ridica într-o manieră considerabilă salarizarea în sectorul public.

Această categorie de salariați din sectoarele administrativ birocratice nu a fost afectată de șomaj sau de reducerea veniturilor. Lichiditatea reprezentată de venitul lor salarial a contribuit la susținerea consumului într-o perioadă când venitul salarial al celorlalte categorii socio profesionale a fost afectat dramatic prin creșterea șomajului.

Deși România a afectat foarte puțin din PIB ( în comparație cu toate țările UE) pentru relansarea economie, aceasta a beneficiat însă de importante sume provenite din împrumuturi la un nivel și la un ritm de creditare greu de explicat. Chiar dacă nu se cunosc destinațiile precise ale acestor sume, este de la sine înțeles că ele au acoperit goluri ce ar fi putut agrava și mai mult starea economiei.

Citește și: Mircea Coșea: Se zice că la noi orice minune ține trei zile

Ce importanță are faptul că la finele lui 2020 România ar putea avea un procent de scădere economică mai mic decât majoritatea țărilor UE? Se constituie ca o garanție a reluării în forță a relansării economice în 2021, a demarării în formă de ”V” sau chiar a evitării stării de recesiune tehnică?

Este greu de admis că o scădere mai mică decât în alte țări europene ar asigura României un avantaj din punctul de vedere al relansării economice deoarece aceleași elementele care au favorizat o scădere mai mică sunt, în același timp, elemente care defavorizează relansarea, mai ales accelerată, eventual , în formă de ”V”.

Efectul mai mic al crizei asupra României s-a datorat, așa după cum am încercat să spun mai sus, stării de subdezvoltare al structurii economiei prin deficiențele ei de adaptare și compatibilitate cu mecanismul european al pieței funcționale, libere și concurenționale. Aceste deficiențe cantonează România în zona marginală și periferică a economiei Uniunii Europene, ceea  ce a exclus-o oarecum din nucleul central al efectelor crizei dar care îi impune o dependență puternică față de acest nucleu prin relațiile economice de mai mult de 70% pe care le are cu acesta. Peste 50% din portofoliul de comenzi al industriei noastre este reprezentat de comenzile primite din Germania, Franța, Italia și Olanda. 

Evident, dacă aceste țări nu vor avea o relansare în ”V”, nu vom avea nici  noi.

Iată un element de dependență.

60% din producția brută agroalimentară a României este prelucrată în alte țări, industria procesatoare românească find insuficient dezvoltată. 

Iată încă un element de dependență.

Aproape în totalitate, Programul de guvernare ” Reclădim România” se bazează pe finanțare internațională , majoritar din fonduri europene pe care, cel mai probabil le vom primi doar în a doua jumătate a anului 2021.

Și iată încă un element de dependență.

Trebuie să admitem că o posibilă relansare în ”V”, așa după cum își dorește dl. ministru al finanțelor este de neconceput doar cu resurse interne. România nu are această posibilitate. Dacă s-ar pune accentul doar pe resurse și capacități interne atunci ar trebui să apară încă de acum o orientate clară spre schimbarea și modernizarea structurii economice.

Din păcate, nu a apărut iar recenta rectificare  bugetară este doar o ”rectificare contabilă și aritmetică” , fără nici un element de viziune și dezvoltare strategică.  

 

Ştiri Recomandate

Cât de periculoase sunt mutațiile SARS-CoV-2

În filmele cu zombi, un ''mutant'' este o creatură terifiantă. În realitate însă, este normal ca un virus să sufere...

Facebook se uita la noi prin camera foto a telefonului și face bani

Facebook este dat din nou în judecată pentru presupuse acte de spionaj asupra utilizatorilor de Instagram.

LOVITURĂ pentru rechinii imobiliari! GATA: S-A TERMINAT! video

Problema modului în care se construieşte în Bucureşti nu putea să lipsească din dezbaterea incendiară organizată de...

Pensionare anticipată cu doi ani, fără penalizare. Lege promulgată

Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr....

Noua armă favorită a Bundeswehr. Cât costă achiziționarea noilor arme de asalt

Bundeswehr, forțele armate ale Germaniei, au anunțat într-un comunicat de presă publicat pe 15 septembrie detalii...

Cine ar putea preda Educație Financiară în școli

Noul an școlar începe și cu implementarea programului pilot care modifică programa și modul de predare, indiferent...

Loteria Română intră în era digitală

Loteria Română şi Autoritatea pentru Digitalizarea României au semnat contractul pentru crearea și dezvoltarea...

Belarus închide granițele iar Polonia impune sancțiuni

Polonia ia în calcul instituirea de sancţiuni naţionale împotriva Belarusului, fostă republică sovietică la graniţa...

Christine Lagarde este NEMULȚUMITĂ! A criticat DUR

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a criticat vineri faptul că un număr mic de posturi...

Curs valutar: Moneda naţională s-a apreciat în raport cu euro

Moneda naţională s-a apreciat uşor vineri în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la...

CNPP: În ce situații se SUSPENDĂ plata PENSIEI

În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare, doar în cazurile de față.

Transportatorii demarează proteste de amploare

Transportatorii rutieri de mărfuri se pregătesc de proteste de amploare, generate de impozitarea diurnei ca venit...

Negoiță: ”Vrem să scoatem circulația de pe Bulevardul Unirii. Mașinile, prin TUNEL cu regim de autostradă”

Robert Negoiță anunță proiecte uriașe pentru Sectorul 3 al Capitalei, unice în lume, conform acestuia. 

Franța. Ce se întâmplă cu munca de acasă

Munca de acasă rămâne foarte recomandată în această perioadă, a declarat vineri ministrul francez al muncii şi...

Sector 5. Licitaţie pentru achiziţionarea de tablete destinate şcolilor

SC Economat Sector 5 SRL, societate deţinută de Autoritatea Locală Sector 5, anunţă pe SICAP licitaţie pentru...

COVID-19: Londra face schimbă MAJORE de Anul Nou

Focurile de artificii organizate la Londra la trecerea dintre ani au fost anulat, deoarece primarul capitalei...

BNR: Ministerul Finanţelor Publice a atras 60 de milioane de lei de la BĂNCI

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras, vineri, 60 de milioane de lei de la bănci, suplimentar la licitaţia de...

Brigada Rutieră: Restricții de trafic în București. Află zona

Brigada Rutieră a Capitalei informează că vineri şi sâmbătă vor fi impuse mai multe restricţii de trafic, având în...

Bursa de Valori Bucureşti a deschis în CREȘTERE şedinţa de astăzi

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a deschis în creştere şedinţa de vineri, iar rulajul se cifra la 4,57 milioane de...

Descoperire UIMITOARE! Viață pe VENUS? Experții sunt SIGURI

Investigatorul OZN-urilor, Nick Pope, crede că găsirea altor forme de viață în sistemul solar ar fi „cea mai...

Ford investește 700 de milioane de dolari pentru cea mai modernă fabrică

Producătorul auto american Ford Motor va construi cea mai modernă fabrică a sa, unde va fi produsă noua generaţie a...

Țara care are 3000 de cazuri de infectări cu noul coronavirus într-o singură zi

 Numărul de infectări cu noul coronavirus a crescut în ritm accelerat în Republica Cehă, care a raportat vineri...

CaixaBank şi Bankia formează cel mai MARE grup bancar spaniol

Consiliile de Administraţie ale CaixaBank şi Bankia au fost de acord cu fuziunea în urma căreia va fi creată cea mai...

Brexit: TENSIUNILE persistă, NEGOCIERILE continuă la Bruxelles

Negociatorii şefi pentru Brexit ai UE şi Marii Britanii s-au întâlnit joi la Bruxelles pentru a încerca să evite...

Se modifică ITP-ul pentru unii români. Este un avantaj

Românii care locuiesc în străinătate și vor să își înnoiască inspecția tehnică periodică a mașinii înmatriculate în...

Alimentarea cu ENERGIE ELECTRICĂ va fi ÎNTRERUPTĂ. Află în ce zone

Alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă temporar, vineri, în anumite zone din Bucureşti şi din judeţele...

ANM. Prognoza specială pentru București. Vremea se va RĂCI

Vremea se va răci în Bucureşti pe parcursul zilei de vineri, temperaturile maxime coborând spre 25 de grade Celsius,...

Știrile dimineții de 17 septembrie 2020

Câteva știri care merită a fi citite în acestă dimineață.

Lukașenko ordonă închiderea granițelor

Belarus se vede constrânsă să-şi închidă frontierele cu Polonia şi Lituania, a declarat joi preşedintele belarus...

Sanofi, investiție majoră pentru extinderea fabricii din Ungaria

Compania Sanofi îşi extinde uzina de la Miskolc printr-o investiţie de 19,4 milioane euro, cu o participare a...

Rețete medicale, transmise prin aplicație mobilă

În Ungaria, posibilitatea de a prescrie reţete medicale prin telefon va rămâne, de acum încolo, disponibilă...

Modificare a Codului rutier. Vizat, examenul medical

Un proiect de lege propune o modificare a Codului rutier în privința examenului medical.

Vila din serialului Prințul din Bel Air, de închiriat pentru 30 $

Vila din serialul care l-a lansat cu adevărat pe Will Smith, Prințul din Bel Air, poate fi închiriată prin Airbnb.

Magistrala 5 de metrou nu are trenuri noi. Ce spune ministul

Redistribuirea trenurilor de metrou din flota actuală a Metrorex pe secţiunea Râul Doamnei - Eroilor a Magistralei 5...

SECRETUL modelului suedez de luptă cu Covid-19. Irinel Popescu: Aceasta e explicaţia

Acad Prof. Dr. Irinel Popescu a vorbit, în emisiunea "Academia de Sănătate", despre modelul suedez de luptă...

Bani de liceu sau cum eșuează o intenție bună

Un program derulat de Ministerul Educației dorește să vină în sprijinul elevilor de liceu însă se poticnește în...

Pronostic sumbru pentru copii din România

Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potențialul de productivitate a unui adult complet...

Wuhan a primit primul său zbor internațional din ianuarie

Oraşul Wuhan din centrul Chinei, primul loc unde a fost depistat noul coronavirus, în decembrie 2019, a primit...

Începe montarea conductei de gaz din Marea Neagră

Grup Servicii Petroliere a anunțat, joi, începerea etapei de instalare a conductei de peste 120 de km, care va aduce...

Curs valutar | Actualizat la 18-09-2020
EUR flag1 EUR = 4.8582 RON
USD flag1 USD = 4.0972 RON
GBP flag1 GBP = 5.3220 RON
CHF flag1 CHF = 4.5132 RON
AUD flag1 AUD = 2.9944 RON
DKK flag1 DKK = 0.6530 RON
CAD flag1 CAD = 3.1126 RON
HUF flag1 HUF = 0.0135 RON
JPY flag1 JPY = 0.0393 RON
NOK flag1 NOK = 0.4526 RON
SEK flag1 SEK = 0.4667 RON
XAU flag1 XAU = 257.4245 RON
Monede Crypto
1 BTC = 44582.21RON
1 ETH = 1565.95RON
1 LTC = 197.69RON
1 XRP = 1.02RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.41% p.a.
ROBOR:
3 luni: 1.96%
6 luni: 2.03%
12 luni: 2.09%
EURIBOR:
3 luni: -0.5010 %
6 luni: -0.4630 %
12 luni: -0.4230 %