El a arătat că gazul natural va fi un element de tranziţie şi România trebuie să extragă cât mai repede gazele din Marea Neagră, iar, pe viitor, acesta va fi transformat în hidrogen.

"Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus acum două luni că hidrogenul este de fapt vectorul-cheie al viitorului energetic că UE va transforma hidrogenul în regele acestei tranziţii şi se vor aloca 350 miliarde de euro în fiecare an acestui efort investiţional. Pentru aceasta este nevoie de modificarea legislaţiei din sectorul gazelor şi al energiei electrice", a spus Iancu, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, în ultimele întâlniri la nivel european dintre autorităţile din sector s-a discutat şi despre culoarele de transport al hidrogenului şi a dat exemplu Germania, unde există 350 de kilometri de conducte care utilizează exclusiv hidrogenul.

UE va aproba planurile de redresare pentru 12 state membre. Este și România pe listă?

"La noi toate sunt încă doar teorie, SF, noi încă suntem defazaţi în modul de a accepta conceptul. UE a emis o strategie pentru hidrogen şi fiecare stat membru trebuie să aibă o strategie pe hidrogen şi o lege pentru hidrogen", a continuat Iancu.

De asemenea, este nevoie şi de o lege a turbinelor eoliene pe mare (offshore wind).

"În Mare Neagră există un potenţial de 70 de GW de producţie de energie, de trei ori mai mult decât puterea pe care o are România instalată în prezent din toate celelalte surse. Ideal este să facem un hub de energie la Marea Neagră, să asigurăm alimentarea pentru vapoare, trenuri, transport greu de marfă, iar Constanţa să devină un hub de transport utilizând hidrogenul produs din offshore wind şi fotovoltaic", a arătat Iancu.

El a precizat că există deja mari investitori care vin în România, interesându-se de aceste oportunităţi.

"Toate aceste tehnologii trebuie discutate în spaţiul public, mai întâi să le cunoaştem, apoi să le dezvoltăm. În schimb, la noi, în iulie 2021, 50% dintre consumatori nu ştiu ce este liberalizarea şi noi vrem ca mâine să folosească hidrogen în loc de gaz. Trebuie să există discuţii la nivel de primării, de consilii judeţene. Tinerii trebuie informaţi, iar facultăţile de profil să se convertească. Taxonomia spulberă orice combustibil fosil din mixul energetic, iar noi nici nu discutăm despre asta. Poate România să facă faţă acestui şoc al transformării, cât din sectorul energetic va putea fi acoperit cu noile tehnologii? Temele sunt fundamentale, noi le considerăm de o importanţă crucială", a spus Iancu.

El consideră că anul următor ar putea apărea primele proiecte de hidrogen şi de offshore wind iar dacă lucrurile vor fi întârziate, oamenii vor simţi efectele în facturi.

"Efectele începem să le vedem. Aceste creşteri de preţuri, extraordinar de mari, din punctul meu de vedere, pe de o parte împovărează competitivitatea economică şi vom plăti mai mult pentru oricare tip de produs în Româna, iar pe de altă parte vom avea o factură mai mare în sectorul rezidenţial. Adică ne va împovăra viaţa. Dacă noi nu facem nimic", a precizat Iulian iancu.

CNR-CME va organiza, în perioada 6-8 septembrie, Simpozionul Român al Energiei, sub patronajul Ministerului Energiei, unde vor fi abordate aceste teme. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.