Dăianu: creșterea economică este doar o revenire, nu un progres sustenabil
Autor: Ciprian Dumitrache
Data actualizării:
Data publicării:
Daniel Dăianu. Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că datoria publică în zona Europei a crescut foarte mult, peste ocean la fel, iar în România a urcat de la 35% din PIB, în 2019, la 47,3% la finele lui 2020.
Daniel Dăianu. Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că datoria publică în zona Europei a crescut foarte mult, peste ocean la fel, iar în România a urcat de la 35% din PIB, în 2019, la 47,3% la finele lui 2020.
România are de făcut o consolidare bugetară fără să lovească refacerea economiei, iar aceasta ar fi o trăsătură ghid pentru construcţia politicii macroeconomice, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

În opinia sa, România ar putea depăşi anul acesta 7% la creşterea economică, însă a atras atenţia că este vorba despre un rebound şi nu despre o creştere sustenabilă.

"Ieşirea din pandemie este posibilă în Europa, în Uniunea Europeană, vaccinarea însă trebuie să continue şi asta e valabil şi pentru România, deoarece avem o plafonare, pentru că vor mai fi valuri. Deci, important este să ai această imunizare colectivă realizată. Asistăm la un rebound economic foarte puternic. Nu trebuie să fie o curiozitate. Aici e şi efectul de bază. Ai căzut foarte mult în 2020, este firesc să ai acest rebound. Economia americană creşte - FED ieri vorbea chiar de 7% creştere în 2021, în UE cu peste 4%, iar în România eu cred - şi sunt date care sugerează - o creştere posibil chiar peste 7% în 2021, dar, încă o dată, avem un rebound, deci nu este o creştere sustenabilă peste 7% fără alte condiţii de îndeplinit", a spus Daniel Dăianu.

Citește și: Numărul doi din NATO: Ascensiunea Chinei, unul din marile evenimente ale istoriei

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că datoria publică în zona Europei a crescut foarte mult, peste ocean la fel, iar în România a urcat de la 35% din PIB, în 2019, la 47,3% la finele lui 2020.

"Deci, a avut loc o explozie a datoriilor publice, dar iar nu este o surpriză. Pentru ce s-au dat banii? Păi, când ai o cădere economică pe care o ai şi când în toată lumea au intervenit guvernele, cum să nu ai o creştere a deficitelor şi a datoriilor publice? Presiuni inflaţioniste tot mai mari pe fondul reboundului şi se văd şi în preţurile la produsele de bază. Nu sunt curiozităţi. Este firesc să se întâmple aşa, pentru că ai perturbaţii în lanţurile de aprovizionare şi o perioadă lungă de timp economiile au turat mult mai jos decât potenţialul. Fricţiunile în lanţurile de aprovizionare se vor simţi. Unele sunt fireşti, altele ţin şi de tensiuni geopolitice", a arătat el, adăugând că o trăsătură de subliniat este faptul că se repară relaţia dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Reperele zilei

DC Media Group Audience

Ştiri Recomandate

Oficialii Nissan, pesimişti cu privire la profitul anual

Nissan a înrăutăţit estimările anuale de profit.

Tesla recheamă mii de modele Cybertruck în service

Cunoscutul producător de mașini electrice, deținut de...

Benzină și motorină. Guvernul ungar vrea să umble la prețuri

Subiectul figurează pe agenda de săptămâna viitoare a...

O importantă companie intră pe piața energiei din România

Este vorba despre unul dintre cei mai mare dezvoltatori...


pixel