„Frână datoriilor” înscrisă în Constituția Națională și care limitează, astfel, posibilitatea unui deficit bugetar, „nu va fi respectată în anii următori, chiar și cu o disciplină de cheltuieli destul de strictă”, a spus șeful cancelariei, Helge Braun, într-un articol publicat de cotidianul de afaceri Handelsblatt. Ca atare, el a cerut o „modificare a Legii fundamentale”, a Germaniei.

Venind din partea unui oficial al partidului conservator al cancelarului, prin tradiție extrem de fidel ortodoxiei bugetare, declarația a avut efect: Germania, un exemplu în privința cheltuielilor banului public, se întoarce definitiv spre pandemie? 

În opinia lui Braun, a urma o astfel de cale ar constitui o „decizie strategică pentru redresarea economică” și ar oferi un „cadru de încredere pentru investiții” de care țara are nevoie pentru a-și apăra competitivitatea. "A sosit timpul ca politicienii și partenerii sociali să dezvolte o strategie comună cu privire la modul în care Germania poate reveni din punct de vedere economic și durabil din această criză", a pledat el.

Citește și Angela Merkel s-a enervat! Nu e bine! Voi sunteți de vină

După ani de excedente și rigoare bugetară, Germania a cheltuit enorm pentru a-și menține economia pe linia de plutire în fața Covid-19. În martie, Berlinul a lansat programe de aproape 1.000 de miliarde de euro pentru susținerea mediului de afaceri. În iunie a urmat al plan de relansare, în valoare de 130 de miliarde de euro pentru investiții viitoare și o revigorare a consumului.

Drept urmare, datoria publică a urcat la 70% din PIB în 2020, mult peste nivelul anterior crizei. În total, se așteaptă ca Berlinul să împrumute peste 300 de miliarde de euro, ceva fără precedent în istoria recentă a țării. Aceste cheltuieli au redus regula „frânei datoriilor”, în vigoare din 2009 și care interzice guvernului federal să împrumute mai mult de 0,35% din PIB, cu excepția „circumstanțelor excepționale”, cu aprobarea Parlamentului.