Cât de periculoase sunt mutațiile SARS-CoV-2
18 sep, 18:36, de  Matei Ion
În filmele cu zombi, un ''mutant'' este o creatură terifiantă. În realitate însă, este normal ca un virus să sufere mutaţii, iar acest fenomen nu este, în principiu, nici de bine, nici de rău. Până în acest moment, mutaţiile SARS-CoV-2 nu par să aibă consecinţe notabile, scrie AFP.
SARS-CoV-2 a suferit mutații
SARS-CoV-2 a suferit mutații


De ce un virus suferă mutaţii?

Atunci când pătrunde într-o celulă, un virus se multiplică: se copiază pe sine pentru a se propaga.

La fiecare replicare, în copia genomului virusului se produc erori, asemenea unui ''bug'' informatic. Dar această eroare poate avea - sau nu - o incidenţă mai mult sau mai puţin importantă asupra comportamentului virusului.

Mutaţia poate fi ''favorabilă'' virusului - îl ajută să supravieţuiască mai bine - sau ''defavorabilă'' (îi slăbeşte puterea). Este un proces pe care îl denumim selecţie naturală.

Virusurile ARN (material generic înrudit cu ADN-ul), categorie din care face parte SARS-CoV-2, suferă mai des mutaţii decât virusurile ADN întrucât erorile de codificare sunt mai frecvente.

Totodată, coronavirusurile suferă mutaţii mai lent decât alte virusuri ARN: până în prezent, spre exemplu, SARS-CoV-2 a suferit mutaţii de două ori mai lent decât virusul gripal şi de patru ori mai lent decât HIV, potrivit cercetătoarei Emma Hodcroft, epidemiolog molecular la Universitatea Basel (Elveţia), citată recent de revista Nature.

Oamenii de ştiinţă consideră chiar că noul coronavirus este relativ stabil din punct de vedere genetic. Dar ceea ce contează este să ştim că aceste mutaţii au efecte notabile. Şi dacă acestea îl fac oare să fie mai ''periculos''?

Sanofi, investiție majoră pentru extinderea fabricii din Ungaria

Aceste mutaţii îl fac să fie mai contagios? Mai patogen, adică mai susceptibil să declanşeze boala? Mai virulent, capabil adică să declanşeze o formă mai gravă a bolii? Mai puţin vulnerabil în faţa unui vaccin? Mai rezistent la mecanismele noastre de apărare imunitară?

Ce ştim despre efectele mutaţiilor SARS-CoV-2?

Mutaţiile genetice ale coronavirusului sunt monitorizate în lumea întreagă de cercetători, care secvenţionează genomul virusurilor pe care le identifică şi le distribuie într-o bază de date internaţională, GISAID, plină de informaţii preţioase în urma a zeci de mii de secvenţieri.

Până în acest moment, nimic nu indică în mod clar că noul coronavirus ar fi suferit mutaţii într-un fel care să modifice semnificativ efectele sale asupra oamenilor.

Un lucru e sigur: noul coronavirus nu face excepţie de la regulă şi suferă ''mutaţii continue'', a explicat în această săptămână în faţa senatorilor francezi Marie-Paule Kieny, virolog, directoare de cercetare la INSERM.

''Problema'' este de a şti dacă aceste ''mutaţii modifică sau nu virulenţa'', a adăugat colega sa Dominique Costagliola, epidemiolog, audiată de asemenea în Senat. Până în acest moment, ''nu avem nicio informaţie'' în acest sens.

''Până în prezent, acest lucru nu înseamnă că nu va fi niciodată cazul, nu pare că aceste mutaţii ar avea o influenţă asupra patogenicităţii acestui virus'', a adăugat Kieny.

Într-un studiu apărut în iulie în revista Cell (după o versiune preliminară publicată în primăvară), oamenii de ştiinţă au afirmat că o mutaţie permite celei mai răspândite suşe a virusului să infecteze mai uşor celulele graţie unei modificări a proteinei S, ''punctul'' prin care pătrunde în celulă. Potrivit ipotezei acestora, această mutaţie ar putea face ca virusul să devină mai contagios, ceea ce ar explica propagarea sa exponenţială.

Numeroşi oameni de ştiinţă au evidenţiat limitările acestei ipoteze, precizând că cea mai mare infecţiozitate a fost observată doar în laborator şi că acest studiu nu oferă dovada că o capacitate mai mare de a infecta celulele îl face mai contagios.

Concluzia cea mai strictă este aşadar că, dacă această celulă suşă este fără îndoială mai ''infecţioasă'', nu este obligatoriu mai ''transmisibilă'' de la om la om.

Autorii au observat de asemenea, în cazul bolnavilor spitalizaţi, că această suşă nu a determinat forme mai grave ale bolii.

În ceea ce priveşte ipoteza formulată în august de un cercetător din Singapore, potrivit căreia virusul devine mai puţin virulent, nu a fost fundamentată în mod ştiinţific. Din nou, o gravitate mai scăzută a simptomelor poate fi explicată prin alţi factori: mai puţine comorbidităţi, un tratament mai eficient etc.

Dar dacă suferă mutaţii, cum putem spera la un vaccin?

Când mutaţiile modifică în mod substanţial ''antigenicitatea'' unui virus, cu alte cuvinte, capacitatea sa de a provoca producţia de anticorpi, vaccinurile îşi pot pierde din eficacitate.

După cum s-a observat însă, SARS-CoV-2 suferă mutaţii relativ lent până în prezent, iar din acest punct de vedere, în orice caz, este o veste bună în ceea ce priveşte vaccinul.

Pentru moment, ''nu pare că (...) aceste mutaţii fac vreo diferenţă în ceea ce denumim antigenicitatea lor'', a precizat Marie-Paule Kieny.

''Cea mai mare parte a vaccinurilor au fost dezvoltate cu virusuri care corespund primelor suşe din Wuhan, dar numeroşi cercetători şi companii au încercat să testeze dacă anticorpii pe care reuşesc să-i producă prin intermediul vaccinului lor candidat neutralizează de asemenea şi virusurile noi'', a mai spus aceasta ''şi au văzut efectiv că virusurile noi sunt neutralizate la fel de bine ca şi cele mai vechi''.

''Aşadar, pentru moment, nu pare că aceste mutaţii, deşi reale, ne duc la concluzia că ar trebui să procedăm ca în cazul gripei, un vaccin diferit în fiecare an'', a încheiat cercetătoarea.

Ştiri Recomandate

Ministrul Muncii, anunț important despre BANII PĂRINȚILOR

Ministerul Muncii a finalizat cadrul legal prin care părinţii copiilor cu vârsta de până în 12 ani ale căror şcoli...

Date NOI privind desfășurarea CURSURILOR în Scenariu 3

Cele 2.169 de unităţi de învăţământ din ţară îşi desfăşoară cursurile în Scenariul 3 (online), iar cele de 5.007 în...

Coronavirus: Israelul a reuşit să controleze al doilea val al pandemiei

Israelul a reuşit să controleze al doilea val de coronavirus, cu o nouă zi de contagieri moderate - circa 1.000 - şi...

ÎMBULZEALĂ în plină pandemie. Deschiderea mall-ului de la Brașov, ENIGMĂ și CRUCI

Deschiderea mall-ului de la Brașov, eveniment cu fast pentru unii, dar cu nedumeriri pentru alții. Cum au uitat...

Marea Britanie se RETRAGE din misiunile militare ale UE

Marea Britanie a notificat oficial Uniunea Europeană cu privire la intenţia sa de a se retrage din misiunile...

CORONAVIRUS: Guvernul francez prelungește restricțiile până în 2021

Guvernul francez doreşte să poată aplica restricţii de circulaţie, de adunări şi privind deschiderea de localuri...

Alegeri în SUA. Expert american: Va fi SURPRIZA tuturor SURPRIZELOR

Analistul politic care a prognozat rezultatul alegerilor prezidențiale americane din 2016, Robert Cahaly, de la...

Cîțu: Măsurile pe care le-am luat NU au fost perfecte

Măsurile pe care le-am luat nu au fost perfecte din primul moment şi sunt primul care recunoaşte asta, însă acest...

Curs valutar | Actualizat la 21-10-2020
EUR flag1 EUR = 4.8737 RON
USD flag1 USD = 4.1135 RON
GBP flag1 GBP = 5.3705 RON
CHF flag1 CHF = 4.5487 RON
AUD flag1 AUD = 2.9152 RON
DKK flag1 DKK = 0.6548 RON
CAD flag1 CAD = 3.1387 RON
HUF flag1 HUF = 0.0134 RON
JPY flag1 JPY = 0.0392 RON
NOK flag1 NOK = 0.4459 RON
SEK flag1 SEK = 0.4705 RON
XAU flag1 XAU = 253.6485 RON
Monede Crypto
1 BTC = 52298.63RON
1 ETH = 1596.90RON
1 LTC = 214.23RON
1 XRP = 1.04RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 2.17% p.a.
ROBOR:
3 luni: 2.16%
6 luni: 2.18%
12 luni: 2.17%
EURIBOR:
3 luni: -0.5070 %
6 luni: -0.4980 %
12 luni: -0.4730 %